Oamenii comunei

Populaţia comunei a înregistrat o creştere mică, în medie 200 de locuitori la fiecare doi ani. Densitatea este cuprinsă între 1,9 şi 2,1 locuitori / m². Se observă o creştere continuă a numărului de familii din 1986 când erau 1518 familii.
În 2006 s-a ajuns la 2000 de familii, creştere explicată de formarea familiilor tinere şi de reintoarcerea în comună a unor familii care şi-au construit case de vacanţă.

În tabelul de mai jos avem evoluţia numerică a populaţiei din Clinceni:

Locuitorii sunt de confesiune creştini ortodocşi 90 %, restul fiind catolici şi Martorii lui Iehova.
Populaţia de sex masculin reprezintă 46%, iar cea de sex feminin 54%, depășind procentul pe țară. Indică un număr mai mare al populației vârstnice feminine care are speranță de viață de 72 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați.

Din 1990 CAP este desființat și se formează o asociație agricolă care deține utilaje agricole, dar apar și intreprinderi mici din 1995. În anul 2000 sunt 5 intreprinderi mici, iar în 2006 sunt 6 intreprinderi mici. Societăţile comerciale sunt în număr de 11 în 1989 şi creşte la 16 în 1990 şi la 30 în 1995, iar în anul 2006 sunt 40 de societăţi comerciale. În comună sunt în 1990, 3 ferme agricole şi în 2006 creşte numărul lor la 6.
Datorită creşterii numărul intreprinderilor, al societăţilor comerciale şi al fermelor creşte numărul locurilor de muncă.
O dată cu deschiderea lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii şi construirea primului cartier rezidenţial apar locuri de muncă noi.
Populaţia comunei a fost influenţată permanent de apropierea metropolei Bucureşti.
Astfel, în trecut populaţia se ocupa cu agricultura şi numai un mic număr de oameni lucrau în Bucureşti.

Costumul naţional specific judeţului Ilfov a dispărut în cursul secolului XIX, populaţia preferând să îşi cumpere hainele din magazine.

Casele erau construite în secolul XIX din paiantă acoperită cu stuf sau şindrilă.
În secolul XX casele sunt construite din cărămidă şi sunt acoperite cu tablă sau ţiglă.

Comuna Clinceni fiind aproape de Bucureşti a reprezentat un loc ideal pentru case de vacanţă. Astfel în comună şi-a petrecut vacanţele cunoscutul scriitor şi istoric al religiilor Mircea Eliade. „Romanul adolescentului miop” a fost redactat între 11 şi 19 februarie şi între 2 şi 8 martie 1928. Despre vacanţele la Clinceni ale lui Mircea Eliade a relatat şi Nicolae Steinhardt, care descria modul de viaţă al lui Mircea Eliade ca fiind acela al unui ascet.

Prezenţa aeroportului Aurel Vlaicu a fost întotdeauna un punct de atracţie pentru bucureşteni, astfel au trecut prin comună Marta Bibescu, soţul acesteia George Valentin Bibescu. Acesta a întemeiat prima şcoală de pilotaj din România la începutul secolului XX.
Această şcoală de pilotaj a utilizat aeroportul respectiv.
Partenie Clinceanul s-a născut la 10 octombrie 1847, la Clinceni. A fost licenţiat în litere şi teologie, doctor în teologie al Universităţii din Atena. A devenit după Războiul de Independenţă episcop al Dunării de Jos. A inaugurat Catedrala episcopală din Constanţa realizată după planurile arhitectului Ion Mincu. A înfiinţat în Dobrogea unde se simţea încă influenţa ocupaţiei turceşti, mai multe biserici şi mănăstiri ortodoxe. A devenit ulterior mitropolit al Moldovei, se retrage din funcţia respectivă în 1908 şi a trăit până în 1910.
Au locuit şi au deservit aeroportul, oameni dedicaţi aviaţiei, astfel se poate menţiona: Mariana Drăgescu cu „Escadrila Albă”.
Dintre absolvenţii şcolii din Clinceni au fost din fiecare promoţie absolvenţi de licee şi Universitate, unii întorcându-se în comună să lucreze în cadrul şcolilor, în administraţia locală.

Primarii din ultimele 4 decenii sunt:

• Budeanu Adrian (2000-Prezent) – trebuie menționat faptul că această perioadă corespunde cu istoria modernă a localității noastre, deoarece transformările sunt cu adevărat majore și contribuie la confortul și condițiile de trai demne de secolul al XXI-lea pentru cetățenii comunei Clinceni